O călătorie prin istoria culturală a Marelui Tur

„Un om care nu a fost în Italia este întotdeauna conștient de o anumită inferioritate, pentru că nu a văzut ceea ce se aștepta să vadă un om.”

Așa spunea eminentul scriitor britanic Samuel Johnson în anii 1770. Johnson, care nu și-a părăsit niciodată patria, a vorbit atât cu onestitate, cât și cu autoritate. De la sfârșitul secolului al XVII-lea până la începutul secolului al XIX-lea, Italia a fost o destinație extrem de populară pentru tinerii nobili, aristocrați, artiști și intelectuali europeni.

Ei stateau luni, uneori ani, de obicei în compania unui ghid-tutor cunoscut sub numele de cicerone. Marele Tur a devenit o parte esențială a educației unui bărbat bine-născut ca o diplomă universitară. A oferit șansa de a studia nenumăratele splendori ale culturii clasice, precum și cele ale Renașterii, de aproape și in situ.

Comori de artă
Grand Tour, Sogno d’Italia da Venezia a Pompei – o nouă expoziție la Gallerie d’Italia Piazza Scala, Muzeul Intesa Sanpaolo din Milano – explorează fenomenul.

Printre punctele de atracție se numără și o statuie din bronz a zeului așezat Mercur, din orașul Herculaneum, realizată în secolul I d.Hr. Păstrată acum la Muzeul de Arheologie din Napoli, de unde este rar împrumutată, piesa a fost descrisă la începutul secolului al XIX-lea de către sculptorul italian Antonio Canova drept „cea mai frumoasă sculptură din lume”.

Jean-Auguste-Dominique Ingres
François-Marius Granet, 1807-1809
Olio su tela, 74,5 × 63,2 cm
Aix-en-Provence, Muzeul Granet

Expoziția prezintă 130 de lucrări de artă, unele din proprietatea Intesa Sanpaolo, împreună cu alte lucrări din colecții private și  de la instituții importante, inclusiv Museo Nacional del Prado din Madrid, Musée du Louvre din Paris și Muzeul Metropolitan de Artă din New York.

În pictura sa Veduta della Sala degli Animali dei Musei Vaticani (1786-92), artistul francez Jacques-Henri Sablet a surprins un turist rămas uimit în fața unei sculpturi clasice din Sala Animalelor a Muzeului Vatican. Imaginea oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care vizitatorii reacționeaza la comorile pe care Italia le oferă.

Scriitorul german, Johann Wolfgang von Goethe, a oferit o opinie similară când a salutat Roma drept „primul oraș al lumii” și a descris sosirea sa acolo la mijlocul anilor 1780 ca asigurându-se că „toate visele tinereții mele au prins viață. ”

Prima utilizare înregistrată a termenului „Grand Tour” a fost în 1670 în ghidul The Voyage of Italy, scris de scriitorul și preotul englez Richard Lassels. Cu două decenii mai devreme, semnarea Păcii de la Westfalia de către diferite puteri europene oferise un context geopolitic în care călătoriile internaționale erau mai ușoare ca niciodată.

Repere ale expoziției
Ca suvenir al călătoriilor lor, Grandilor turiști le plăcea să cumpere sculpturi clasice, precum și imagini cu locurile lor preferate. În cazul acestora din urmă, ele au generat o cerere mare pentru pictori de peisaje italiene și vedute (vederi topografice). Însemna că artiștii din toată Europa s-au mutat în număr mare pentru a se stabili în și în jurul Florenței, Veneția, Napoli și, mai ales, Romei.

Pierre-Jacques Volaire
Eruzione del Vesuvio alla luce della luna, post 1774
Olio su tela, 260 × 385 cm
Maisons-Laffitte, Centre des monuments nationaux, Château de Maisons

Abraham Louis Rodolphe Ducros din Elveția a fost unul dintre ei – și este reprezentat în expoziție de două tablouri. A avut mai mulți clienți importanți, printre care Marele Duce Paul al Rusiei (fiul Ecaterinei cea Mare și viitorul Țar Paul I) și soția sa Maria Feodorovna.

Ducros a imortalizat cuplul de două ori în călătoria lor în Italia în 1782: o dată în Forumul Roman din centrul Romei și apoi  la Grota lui Neptun din orașul antic Tivoli, la 32 de mile distanță. Marele Duce a luat cu el acasă ambele tablouri,  la Palatul Pavlovsk din Sankt Petersburg, unde – când nu sunt împrumutate la spectacole precum Grand Tour” – ele pot fi văzute și astăzi. (Locul este acum cunoscut sub numele de Muzeul Palatului Pavlovsk.)

François Gérard
Corinna al capo Miseno, 1819-1821
Olio su tela, 256 × 277 cm
Lione, Musée des Beaux-Arts

Cel mai faimos pictor de vedute, Canaletto, este și el reprezentat în spectacol: printr-una dintre vedutele sale clasice pitorești ale Veneției, care au fost extrem de populare în rândul Marilor Turiști. În prezent, parte a colecției Galeriei Naționale din Londra, Regata sul Canal Grande (1740) înfățișează cursa istorică anuală de bărci de-a lungul Grand Canal cunoscută sub numele de Regatta.

Alături de vedute și peisaje, cele mai râvnite picturi în rândul vizitatorilor Italiei au fost portretele – în special cele ale subiectelor văzute alături de monumente și sculpturi clasice. Stăpânul absolut în acest domeniu a fost Pompeo Batoni, a carui operă  a devenit aproape un rit de trecere pentru marii turiști din Roma. A pictat portretele a 200 de domni britanici – iar cinci dintre aceștia apar în expoziție.

Există o tendință să se spună că Marele Tur devenea din ce în ce mai la modă pe măsură ce progresa secolul al XVIII-lea. Două dintre motive sunt scrierile influentului istoric de artă german Johann Joachim Winckelmann – care a infățișat toate lucrarile clasice în cărți precum Istoria artei antice din 1765 – și redescoperirea arheologică a Pompeii și Herculaneum, două orașe îngropate de erupția vulcanul Vezuvius în anul 79 d.Hr.

Expoziția Grand Tour este organizată în cadrul Progetto Cultura, subliniind politica de lungă durată a Intesa Sanpaolo de a contribui nu numai la creșterea economică a societății, ci și la bogăția culturală.

Spectacolul amintește de o perioadă în care vizitatorii de pe tot continentul s-au reunit pentru a se bucura de cultura italiană.

La fel ca înaintașii lor care au mers în Marele Tur, vizitatorii Gallerie d’Italia Piazza Scala se pot aștepta la o călătorie fascinantă.

Grand Tour, Sogno d’Italia da Venezia a Pompei este deschis la Gallerie d’Italia Piazza Scala din Milano până pe 27 martie 2022

Coperta: Giulio Carlini
La famiglia Tolstoj a Venezia, 1855
Olio su tela, 88 × 110 cm
San Pietroburgo, Muzeul Statale Ermitage

© Muzeul Ermitaj de Stat, Sankt Petersburg, 2021

© 2021.RMN-Grand Palais /Dist. Foto Scala, Firenze

© Lyon MBA – Foto Alain Basset

© Reproducere Patrick Cadet / CMN